Poezii despre toamnă (partea a doua)

Ce frumoasă este toamna!

Anotimpul toamna

Au plecat spre țări cu soare
Păsările călătoare,
Căci la noi e frig și plouă,
Vîntul bate cu putere,
Frunzele-au căzut și ele.

Ύn cămară adunate
Stau la sfat fructele coapte.
Nu este greu de ghicit:
Ce anotimp a sosit?

Anotimpul frunzelor uscate,
Lăzilor cu roade încărcate,
Anotimpu-n care noaptea crește
Și în care vremea se răcește.

Anotimpurile copilăriei 

Ispitește-mă cu mere,
Dă-mi să gust zemoase pere,
Umple-mi traista cu tari nuci,
Du-mă unde tu te duci!

Toamnă, doamnă, tu, craiasă,
A livezilor mireasă,
Cu caleasca-ți ruginie
Vântul, ploaia or să vie.

Și-or fura de prin ponoare
Râsul razelor de soare.
Și le-or duce mai departe
Cu alai de frunze moarte.

Cu stol trist de rândunele
Ce-or fugi de zile grele
Și de iarna ce-o să vie.
Tu ramâi, copilărie!

Belșugul Țării

S-au dus demult și ultimii cocori…
Din cerul sur, împovarat de nori,
Lumina ploii lunecă pe geamuri –
Sunt tot mai goale veștedele ramuri.

Nu vă-ntristați copii că-i toamna rece,
Iar vantul umed șuieră când trece,
Căci ploaia asta mohorată, mâine,
Va râde-n roții și-n gutui, și-n pâine.

Cântec

Nu mai sunt pe luncă flori,
Văile-s deșarte,
Țipă cârduri de cocori
Pribegind departe!

Și văzduhul s-a-norat,
Ninge sus la munte,
Trec pe vale la iernat
Turmele mărunte…

Plâng tilingi, talăngi răspund,
Soarele apune,
Glas de bucium sună-n fund,
Ca o rugaciune…

Cântecul legumelor 

Tare-mi plac legumele,
Le știu toate numele.
Ce-mi dau ele-i o avere:
Vitamine și putere!

Castraveți, roșii, ardei,
Ceapă verde, dacă vrei,
Ridichi, morcovi și spanac
Varză, cartofi, toate-mi plac!

Ca oglinda

Ieri am strâns cu mâna mea
Toate frunzele căzute;
Pentru noi nu-i treabă grea,
Le-am cules pe întrecute.

Le-am cules și adunat
Și le-am dus la groapă toate,
Ca să fie-n drum curat,
Fără frunze spulberate.

“Ce-ați facut e lucru bun”
Ne-a spus mama mea din tindă.
Trecatorii trec și spun:
“Strada parcă e oglindă!”

Douăsprezece luni

Anul pentru fiecare
Patru anotimpuri are,
Care ne aduc în dar
Multe luni în calendar.

Trei luni are primăvara
Ce-nverzește toată țara.
Înca trei la rând sunt vară,
Mult ne mai jucam pe-afară!

Toamna are tot trei luni
Și ne-aduce struguri buni,
Trei luni ultime de iarnă
Încheie anul în grabă.

Zile de toamnă 

Ieri vedeam pe luncă flori…
Mândri fluturi zburători,
Și vedeam zburând albine!
Ieri era și cald și bine.

Azi e frig și nori și vânt,
Frunzele cad la pamant,
Florile stau supărate,
Vestejesc de brumă toate.

Ieri era frumos pe-afară
Ca-ntr-o caldă zi de vară.
Azi e toamna pe pământ
Vreme rea și bate vânt.

Vine Toamna cu galoși

Șoptesc pe străzi pârâie…
Toamna, în manta de ploaie,
Bate-n geam cu glasu-i mic:
Pic, pic, pic!

Azi și-a pus ciorapi mai groși,
Ba și-a pus chiar și galoși
Să nu prindă guturai,
Vai, vai, vai!

Vântul

Vântule, pe unde treci,
Scuturi frunzele de tei
Pe alei și pe poteci…
Uite: una, două, trei…