Poezii despre Iarnă (partea a doua)

Zâna Iarnă

Zâna Iarnă

 

Iarna cu papuci de gheață (Tiberiu Juganaru)

Iarna, cu papuci de gheață
Și cu tâmplele cărunte,
S-a pornit de dimineața
Lunecând din vârf de munte.

Cu alai de-mpărăteasă,
Pe drum de mărgăritar,
Se prezintț viforoasă
Rupând foi din calendar.

Cum sosește ne și pune
Flori de chiciură pe ramuri
Și începe să adune
Mici năsucuri pe la geamuri.

În priveliști siderale
Cerne stele hărnicuța
Și ne face, colo-n vale,
Neted drum de săniuță.

 

Iarna frumoasă (Marin Moscu)

Iarna asta e frumoasă:
Ger și viscol, nea untoasă,
Totul lunecă-n neștire
Făr’ să intre-n adormire.

Numai noi cu ochii far
Asteptăm al iernii dar:
Vânt puțin, zăpadă fină,
Derdelușul cu lumină.

Așa iarnă e frumoasă,
Nu mai stăm închiși în casă
Și cuprinși de-al vrăjii loc
Intrăm repede în joc.

Schiuri, sănii, bulgări mici
Din care facem pitici
Și pe burtă și pe spate
Ne rostogolim spre noapte.

Și visăm iarna frumoasă
Sub pledul călduț din casă.
Doamne, vrem așa să fie
Cât mai e copilărie!

 

Iarna în pădure

Albă nea încet se cerne
Pe pădure se așterne,
Moș Martin, cu nasul-n blană,
Duce dorul dupa hrană
Și se teme să nu piară
Până-o dă în primăvară.

Vulpea pleacă prin pădure
Și se duce-n sat să fure
O găină sau un pui.
Iară lupii nesătui
Au pornit-o după pradă
Și gonesc cu toți grămadă,
Până către dimineață.

Veverița cea isteață
Ronțăie mereu alune,
Coada pe spinare-și pune,
Prinde creanga cu lăbuța
Și se dă în leagăn uța.

 

Iarna maestru cofetar (Violeta Mihaes)

Fulgii sunt de neoprit.
Ca pâinica la dospit
Crește tortul de zăpadă,
Ies copiii ca să-l vadă.

Minune sau întâmplare?
Aluatu-i tot mai mare!
Cerne Iarna dintr-un sac,
Pudră pentru cozonac.

Ea umple cărarea toată
Cu munți înalți de înghețată.
Arborii de zahăr par.
Iarna-i maestru cofetar!

 

Iarna veselă (Niculina Muresan)

Peste casa și ogradă
Iarna și-a întins cojocul.
Hai copii, nu stați pe gânduri!
Sus, pe deal, să-ncepem jocul!
Cu mănuși și cu fulare
Prin troienii albi de nea
O bătaie cu zăpadă
Să-ncingem la poarta mea.
Iar mai sus, pe derdeluș,
Copilași mai mari, mai mici
Se întrec la săniuș
Care-ajunge primu-aici.
“Hai Grigore! Hai Vasile!”
Strigă Oana din ogradă.
Iar Vasile vine, vine
Drept în omul de zăpadă.
Chiot de copii răsună
Sus, în deal și jos, în vale.
Râsete și voie bună
Printre fulgii de ninsoare.

 

În iarnă (Aurora Luchian)

S-a întors ursul pe-o parte,
Doarme în cojocul gros,
Că e zi sau că e noapte,
Sforăie precum un moș!

Iepurașu-nfometat
Ar ieși să roadă scoarța,
Dar e ger și-a înserat,
Iarna-i rea, o cotoroanță!

Nici vulpița cea șireată
N-a ieșit din vizuină.
N-are fular, iar o gheata
O pierdu printr-o grădină.

Viforul s-a întețit,
Robotind, troiene face,
Tacticos ca într-un rit,
Pune dealului cojoace.

 

Ninge (Otilia Cazimir)

Șșșșt!… Măicuța gerului,
Cu mănuța înghețată,
Bate-n poarta cerului
Și întreabă supărată:

– Unde-s stelele de sus?
– Ica, nu-s!
Vântul rău le-a scuturat
Și le-mprăștie prin sat.

Uite una: s-a desprins
Dintr-o margine de nor
Și coboară-ncetișor…
– Oare-a nins?

E un fulg și-i cel dintâi
Și aduce-n vânt ninsoare,
Drumuri albe peste văi,
Râs curat în ochii tăi,
Sănioare,
Zurgălăi..

 

Ninge, bate vântul

Ninge, bate vântul,
S-albește pământul,
Vezi numai zăpadă,
Merg sănii pe stradă.
Pe geam dimineața
Găsești flori de gheață,
Ai o sănioară,
Fugi cu ea pe-afară,
Iar când stai din joc
Bine-i lângă foc.

 

Ninge, ninge

Ninge, ninge, ninge-ncetișor
Cade, cade câte-un fulg ușor
Câmpul, pomii și întregul sat
Haina albă toți au îmbrăcat.

 

Sania

Neaua peste tot s-a pus
A venit iarna drăguța
Hai copii pe deal în sus
Să ne dăm cu săniuța.

Câte unul, câte doi
Ne suim în sănioară
Fără cai și fără boi
Săniuța fuge, zboară.

Toți sunt rumeni la obraz
Mulți coboară și mulți suie
Unii râd, fac mare haz,
Alții capătă cucuie.

 

 

 
BookCity.ro

Speak Your Mind